Persoane interesate

miercuri, 10 august 2011

Prin timp..

       Ma simt prizoniera a unui timp pe care nu-l inteleg.Si a unei lumi care cu cat se vrea mai superba cu atat ne inseala mai mult.In jur vad oameni vorbind despre trecutul lor cel foarte indepartat..si spun ca nu mi-as dori sa stiu carui trecut apartin.Nu de teama ,ci poate din cunoasterea faptului ca azi sunt produsul  trecutului meu.E clar ca el nu e deloc roz.N-are cum.Tot ceea ce simt e ca totusi oricat de mult mi-as dori azi sa nu adaug nimic vechiului..ma ajuta lumea s-o fac.Nici daca as purta catalige de otet inalte de doi metri si tot n-as putea sari peste cei pe care n-as vrea sa-I intalnesc.Si parca numarul lor se mareste proportional cu dorinta de a nu-I vrea in viata mea.Paradoxul acestui timp as spune.Timp care mi se pare ca-mi face in ciuda..inlantuindu-ma cu o lume nebuna..nebuna..nebuna!

6 comentarii:

  1. Frumoasa poza aleasa.
    o adevarata inspiratie pot spune.
    Se spune ca suntem programati "a fi" de noi insine dintr-un viitor.
    Si ca ce ne e n fata nu e viitorul, ci trecutul - deja trait :)
    Asa ca timpul fizic nu e chiar deliciul ratiunii umane.
    TE iubesc, in felul meu!

    RăspundețiȘtergere
  2. Complicat ,,felul tau'' Celestine.Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  3. "complicat" ptr ochiul care nu se deschide simplu :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Si eu am "probleme" cu timpul...ma enerveaza uneori. Chiar am compus o poezie pe tema acestui subiect.
    http://iulia4alfred.blogspot.com/2010/11/timpul.html
    Te invit la mine!

    RăspundețiȘtergere