sensul îl vei cunoaşte (integra sau simţi cred că e mai potrivit) atunci când vei ştii cine eşti cu adevărat. atunci ţi se va revela şi începutul şi începutul reînceput (sfârşitul, destinaţia provizorie) atât cât bate sufletul tău de sus (şi apoi iar şi air). contează mai puţin acum să le defineşti, e important să ştii că sunt acolo şi se pot descoperi, să fie motor.
PS: şi ca să leg şi de subiectul anterior, nu, nu ştiu care îmi e misia, deşi ştiu că am una, o simt cumva, dar tocmai căutarea asta a mea, aplecarea prea mult pe acest detaliu o îndepărteză de mine. aşa că am să las râurile să curgă şli să îmi aducă parfumul unor cunoştinţe acum ascunse mie.
Ma bucur ca o faci..:)) Ma ingrozeste gandul ca pierdem esenta. Si apoi daca exista raspunsuri..de ce nu le putem spune? Si apoi sa privim in noi insine e o misiune .. Usile se deschid mai usor cand ai un maldar de chei..chiar daca cea potrivita e una.. Multumesc pentru lectii..cu fiecare cuvant ..se deschide o usa..oricat de incredibil ar parea!
probabil pentru că intuiesc cumva ce am de făcut, acolo unde simt că trebuie să zic ceva, zic. nu pierdem esenţa, e doar drumul înapoi, la ceva ce am avut şi am uitat ca să integrăm ceva nou. e un proces natural ce cade sub incidenţa cuvântului care ordonează lumile cunoscute şi necunoscute. ideea e că nu sunt întrebări e doar nesiguranţa noastră pentru că am uitat ce suntem. în momentul în care ştii, întrebările se dizolvă, nu mai au sens. :) trebuie doar să ai încredere. vine acea clipă pt fiecare din noi.
Cu scuze pentru faptul că sunt pe fugă, printre multe pregătiri de plecare, şi regret că nu pot discuta cum se cuvine o asemenea temă, iată părerea mea: există şi un sens universal, şi unul personal.Cel universal se referă la faptul că toţi, absolut toţi, trebuie să ne întoarcem la Sursă: să realizăm sfinţenia în noi-înşine, să ajungem una cu Dumnezeu. Este o "temă" foarte grea, şi de durată, dar e obligatorie. Unora le ia mai mult, altora mai puţin... Pe lângă această temă, fiecare dintre noi mai are şi una personală, adaptată structurii şi karmei lui. De fapt, aceasta este mai mult o cale prin care se realizează prima temă. Pentru unii, calea poate fi în mijlocul lumii, crescând copii, făcând o muncă utilă societăţii, descoperind lucruri noi pentru umanitate, etc.; pentru alţii, poate fi ascetismul sau decoperirea lumilor invizibile. Sf.Serafim de Sarov spunea că te poţi mântui făcând absolut orice fel de muncă. Contează starea în care te afli, iubirea.
Uite că tot am vorbit!:) Te îmbrăţişez, şi îţi doresc să îţi atingi sensurile!
Bunaaaaaaa Florina Imi pare rau ca esti grabita pentru ca era mult de dezbatut vis a vis de commentul tau nu?Si tu stii asta. Sa-nteleg ca ca intoarcerea la sursa e sensul universal? Sincer eu vedeam asta ca si destinatie..Ca si sfarsit total ca sa-l citez pe Flipi. Restul experiente.. TU le vezi ca un sens..si asta ar fi din nou o intrebare..e sens sau destinatie? Dar fiindca te grabesti ..iti multumesc si te astept...Te imbratisez si eu..
e sensul destinaţiei şi destinaţia sensului în acelaşi timp şi chiar mai mult.
poţi fractaliza la infinit aceste nuanţe (sensul destinaţiei sensului şi destinaţia sensului destinaţiei). ceea ce spune florina e într-adevăr esenţial: trăirea în iubire.
iar mă bag în seamă :))
RăspundețiȘtergeresensul îl vei cunoaşte (integra sau simţi cred că e mai potrivit) atunci când vei ştii cine eşti cu adevărat. atunci ţi se va revela şi începutul şi începutul reînceput (sfârşitul, destinaţia provizorie) atât cât bate sufletul tău de sus (şi apoi iar şi air).
contează mai puţin acum să le defineşti, e important să ştii că sunt acolo şi se pot descoperi, să fie motor.
PS: şi ca să leg şi de subiectul anterior, nu, nu ştiu care îmi e misia, deşi ştiu că am una, o simt cumva, dar tocmai căutarea asta a mea, aplecarea prea mult pe acest detaliu o îndepărteză de mine. aşa că am să las râurile să curgă şli să îmi aducă parfumul unor cunoştinţe acum ascunse mie.
Ma bucur ca o faci..:))
RăspundețiȘtergereMa ingrozeste gandul ca pierdem esenta.
Si apoi daca exista raspunsuri..de ce nu le putem spune?
Si apoi sa privim in noi insine e o misiune ..
Usile se deschid mai usor cand ai un maldar de chei..chiar daca cea potrivita e una..
Multumesc pentru lectii..cu fiecare cuvant ..se deschide o usa..oricat de incredibil ar parea!
probabil pentru că intuiesc cumva ce am de făcut, acolo unde simt că trebuie să zic ceva, zic.
RăspundețiȘtergerenu pierdem esenţa, e doar drumul înapoi, la ceva ce am avut şi am uitat ca să integrăm ceva nou. e un proces natural ce cade sub incidenţa cuvântului care ordonează lumile cunoscute şi necunoscute.
ideea e că nu sunt întrebări e doar nesiguranţa noastră pentru că am uitat ce suntem. în momentul în care ştii, întrebările se dizolvă, nu mai au sens. :)
trebuie doar să ai încredere. vine acea clipă pt fiecare din noi.
Oare cum va arta ziua cand intrebarile-mi vor fi dizolvate???!!!
RăspundețiȘtergereMerita toata increderea Flipi..
Cunosc plecarea, nu cunosc destinatia, nici opririle, cand voi ajunge la destinatia finala atunci voi intelege totul.
RăspundețiȘtergereCrezi Lumi..?
RăspundețiȘtergereCu scuze pentru faptul că sunt pe fugă, printre multe pregătiri de plecare, şi regret că nu pot discuta cum se cuvine o asemenea temă, iată părerea mea: există şi un sens universal, şi unul personal.Cel universal se referă la faptul că toţi, absolut toţi, trebuie să ne întoarcem la Sursă: să realizăm sfinţenia în noi-înşine, să ajungem una cu Dumnezeu. Este o "temă" foarte grea, şi de durată, dar e obligatorie. Unora le ia mai mult, altora mai puţin...
RăspundețiȘtergerePe lângă această temă, fiecare dintre noi mai are şi una personală, adaptată structurii şi karmei lui. De fapt, aceasta este mai mult o cale prin care se realizează prima temă. Pentru unii, calea poate fi în mijlocul lumii, crescând copii, făcând o muncă utilă societăţii, descoperind lucruri noi pentru umanitate, etc.; pentru alţii, poate fi ascetismul sau decoperirea lumilor invizibile. Sf.Serafim de Sarov spunea că te poţi mântui făcând absolut orice fel de muncă. Contează starea în care te afli, iubirea.
Uite că tot am vorbit!:) Te îmbrăţişez, şi îţi doresc să îţi atingi sensurile!
Bunaaaaaaa Florina
RăspundețiȘtergereImi pare rau ca esti grabita pentru ca era mult de dezbatut vis a vis de commentul tau nu?Si tu stii asta.
Sa-nteleg ca ca intoarcerea la sursa e sensul universal?
Sincer eu vedeam asta ca si destinatie..Ca si sfarsit total ca sa-l citez pe Flipi.
Restul experiente..
TU le vezi ca un sens..si asta ar fi din nou o intrebare..e sens sau destinatie?
Dar fiindca te grabesti ..iti multumesc si te astept...Te imbratisez si eu..
e sensul destinaţiei şi destinaţia sensului în acelaşi timp şi chiar mai mult.
RăspundețiȘtergerepoţi fractaliza la infinit aceste nuanţe (sensul destinaţiei sensului şi destinaţia sensului destinaţiei).
ceea ce spune florina e într-adevăr esenţial: trăirea în iubire.
Sensul destinatiei si destinatia sensului..
RăspundețiȘtergereIncepe sa prinda contur..nu?
Sa traim in iubire..cea mai perfecta dorinta!