Despre ajutor

Uneori am senzatia ca lupt cu morile de vant..

Ma uit in jurul meu..la toata zbaterea si mi se pare ca nu voi reusi niciodata sa fac suficient.

Nu ca nu-s multumita cu mine..insa tot mi se pare ca as fi putut face mai mult..

Si aspectul despre care voi puncta astazi este cel material.Vin dintr-o familie..cu multi frati,am crescut cu un singur parinte..cu problemele financiare aferente acestei situatii.Am decis sa am un copil devreme ,deci..nu aveam nici o baza solida  ..Nu fac parte din favorizati.

Insa..cumva,habar n-am cum..am depasit o bariera..un prag..si astazi reusesc sa am mai mult decat mi-ar fi suficient.Insa in jur..e zbatere.La maxim.Si vad in ea toti oamenii dragi mie..chinuindu-se..incercand sa iasa ..sa rupa sirul asta.Multi oameni..Si incerc sa fiu alaturi..de fiecare..atat cat pot..constienta fiind ca nu pot vindeca decat partial..Cu tot constientul insa…doare.Doare al naibii de tare sa vezi tot haosul asta.Si mi-e tot mai greu sa raman detasata in toata povestea asta..Mi-am tot spus..ca e ok sa pot sa ajut macar pe unul dintre.Insa senzatia de amar..pentru restul, nu dispare.Mi-e tot mai greu sa aleg..pe cine.Situatii tot mai delicate.Stiu si trebuie sa accept ca nu pot schimba tot..ca se petrece exact ce trebuie pentru a fi bine..insa tot e greu sa ramai drept.

Opriti-va cei ce puteti si intinde-ti o mana..Stiu ca e putin..insa sa facem..macar ce putem face!Numai bine!

Am cautat o poza sugestiva..si iata ce-a venit.Mai era nevoie de cuvinte????Mi-au dat lacrimile..