Persoane interesate

miercuri, 18 mai 2011

Omul

           Cum ramane cu iubirea pentru semenii nostri?Pentru ca mi-e tare greu sa vad cum oricat te-ai stradui sa-i iubesti,nu te lasa ei sa o faci.Se impotrivesc preferand orice altceva, numai asta nu.Si ma intreb daca marii iniatiati prefera sihastria pentru ca Dumnezeu le este suficient sau poate si fiindca s-au saturat de ,,majoritate''?!De ce daca stim ca tot ce e material e peren,e inutil atunci cand depaseste suficienta ..nu putem sa ne intoarcem la suflet?Constat cat de cumplit le pare chiar sa spuna CRED.CRED IN DUMNEZEU.Il vor pe Dumnezeu doar noaptea ..cu storurile trase, cand cer ,negociaza sau eventual injura..Sa-mi fie cu iertare..nu judec, insa ignoranta asta ma impiedica sa ma opresc din gandit,cu toate ca stiu ca e ultima sansa.

  Si ca sa depasesc momentul ...Beethoven..





8 comentarii:

  1. Se intampla, si din pacate foarte des, si se intampla din lipsa de educatie, si din lipsa intelegerii cuvintelor, a sensului adevarat, al rostului lor. Cand ajungi sa le intelegi sensul in totalitate, da, atunci nu ai nevoie de majoritate, ci sa fii dor tu si EL!

    RăspundețiȘtergere
  2. Lumi stiu ca nu spun nimic nou..Inteleg sa nu cunosti..insa sa nu vrei sa cunosti...E ciudat!

    RăspundețiȘtergere
  3. Larisa, am avut si eu genul asta de revolta acum ceva timp... nu stiu ce sa-ti spun... intelegerea mea la ora actuala este aceea ca fiecare are propriul nivel si ritm de evolutie...
    in esenta chiar suntem la fel...pana si cu cei care inca par sa "doarma"...
    unde pot ajut, unde nu... las sa curga lucrurile asa cum trebuie sa curga fara sa ma incarc negativ... cam asta e pozitia mea in ceea ce priveste subiectul de fata :))
    Nu putem forta, dar putem emite vibratia iubirii si ne putem pastra echilibrul.
    Te pup...
    Seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  4. Multi refuza sa cunoasca, tot din lipsa de educatie, la asta inteleg eu ca se rezuma tot ce respingem, ne este frica sa admitem ca nu suntem educati in directia respectiva.

    RăspundețiȘtergere
  5. Bună Larisa!
    Relaxantă melodie.
    Să ai o zi frumoasă!
    Te pup..

    RăspundețiȘtergere
  6. Iubire înseamnă să dai fără să aştepţi nimic în schimb, dezinteresat, cu inima. şi atunci nu mai contează reacţia, chiar şi absenţa...
    şi cum nu există sfârşit pentru orice drum, relitate, orice, decât la reunirea cu Dumnezeu, întotdeauna, şi cei mai mari iluminaţi şi învăţaţi, înţelepţi, mai au ceva de integrat, de curăţat. aşa că, dă drumu gândurilor negre, lasă lumea să facă ceea ce ţtie, dacă poţi arată drumul, şi crede. şi iubeşte. totul va începe să se ilumineze de la sine... trece printr-o sită şi devine curgere fără oprelişti...
    Dumnezeu e peste tot, se manifestă în cuvintele astea, pur şi simplu există peste tot, deci separare nu prea există, e doar iluzia ego-ului.

    RăspundețiȘtergere
  7. Prin starea ta am trecut cu toţii la un moment dat, Larisa! Şi ai dreptate, e mult mai greu să fii sfânt printre oameni, decât în pustie. Terapeutul Lazarev dădea exemplul unui pustnic care a stat mulţi ani pe munte, apoi a coborât printre oameni. Credea că deja căpătase o linişte de neclinitit. Dar printre oameni, a văzut că nu era aşa! Până şi el, tot mai putea fi tulburat de neplăceri şi tracasări.
    Atunci, s-a întors pe munte, şi a mai stat un timp, şi abia după aceea s-a încumetat să coboare. A realizat şi el că nevoinţa printre oameni este mult mai grea decât cea din pustie.

    Aşadar, nu trebuie să ne descurajăm când vedem că semenii noştri nu răspund bunelor noastre sentimente! Poate sunt mici şi slabi, şi prea multă lumină îi sperie, îi face să se retragă în cochilie. Noi trebuie doar să ne rugăm pentru ei, şi să trecem mai departe. Dacă, vreodată, vor mai creşte puţin, ne vor înţelege mai bine, şi vor veni ei singuri la noi.

    Minunat Beethoven, e o baie pentru suflet! Mulţumim, o zi plină de lumină!

    RăspundețiȘtergere
  8. Va multumesc pentru randuri!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere