,,Lasitatea morala,care ne opreste sa ne spunem parerea ,e la fel de periculoasa ca a indruga verzi si uscate.Calea cea dreapta nu e intotdeauna usoara si pe placul tuturor.Sa alegi calea dreapta impotriva tuturor e adevaratul test al unui caracter moral.''(Margaret Chase Smith)
,,E un curaj pe care cu greu il intelegem-curajul oamenilor impinsi la marginea existentei.
Fiecare zi poarta aduce victoria supravietuirii-o infrangere care-ti sfasie inima.
Fiecare zi poarta teama de a pierde,
Si o lupata de a mentine speranta vie.
Si iata ca ei rezista.
Si isi canta cantecele.
Si slavesc speranta pentru copiii lor."(Pam Brown)
,,Nu cer sa merg
Pe carari line,
Nu port o povara usoara.
Da-mi curajul de a escalada
Singura cele mai abrupte
Varfuri,si de a transforma
Fiecare bustean de care
Ma impiedic intr-o treapta
De care sa ma sprijin."(Gail Brook Burkett)
,,Lumea e rotunda si locul care pare a fi sfarsitul,e de fapt un nou inceput."(Preotul Ivy Baker)
,,Cand spunem IUBIRE,spunem constiinta,trezire,nealegere,verticalitate,rezonanta(dar calea ramane individuala),etern,amintire renastere,perpetuum,lipasa regretului,lipasa posesivitatii,lipsa vinovatiei,lipsa compromisului,nedeviere de la cale,umplere continua,intreg.
.....Ai oameni care te iubesc?
Dar cati iubiti iti sunt oameni?''(Maya)
Am scris astazi pentru un suflet..Un suflet drag !Un suflet care zboara atat de sus in inaltimile celor drepti ..cu toata greutatea unor lanturi grele care-l trag de ani si ani prin hatisurile durerilor.Insa demnitatea,parfumul iubirii care se inalta din tot acest curs ..imi scrie pe frunte cu mir ca suferinta poate sa innobileze...poate sa eclipseze un trai linistit... si pecetluieste nu doar pe fruntea-mi.. ci in mine ca am castigat un prieten.Un prieten pentru care azi ma rog..ma rog Domnului..ma rog Fecioarei...ma rog Intruchiparii iubirii printre noi,celui care ne-a dat viata Sa..sa ii aduca linistea inapoi..sa-i poarte pasii catre VIATA ,catre CER...catre LUMINA,catre RENASTEREA LINISTII.Sa-i dea puterea de a merge mai departe pentru a-si implini destinul.Si fiindca stiu ca Domnul nu mi -a uitat nici o dorinta niciodata ii MULTUMESC.
Foarte adevărată prima frază! Laşitatea aceasta o întâlnim din plin în societatea noastră, şi la nivel politic, şi social, şi individual.
RăspundețiȘtergereDintre oameni care vieţuiesc la limită, sau trec prin încercări greu imaginabile, am avut şi eu câteva exemple. Unul dintre ele, este un exemplu a trei persoane paralizate, dar pline de har. Sincer, eu cred că aceşti oameni au o tărie pe care noi, ceilalţi, nu o avem decât în anumite momente...Dar, noi nu am fi în stare să trăim toată viaţa în condiţiile lor. Probabil că Dumnezeu ne ştie măsura fiecăruia, şi ne dă numai atât cât putem duce noi, ca nişte prunci spirituali ce suntem. Desigur, însă, că oamenii mai greu încercaţi, au şi daruri mai mari.
Foaret frumoasă şi mişcătoare postare, mulţumim! Pentru că ne-ai reamintit câte lucruri avem, şi cât de ocrotiţi suntem.
Draga Florina
RăspundețiȘtergereNu stiu cum ne sunt masurate fortele sau puterile..stiu doar ca uneori ajungem sa ne dorim mai mult plecarea.Si mai stiu ca doar curajul,de care poate nici macar nu suntem constienti.. ne tine..o fi o vaga amintire a alegerilor facute..o fi puterea despre care spui..Nu stiu.Si nici nu vreau sa stiu.Ce vreau eu astazi e sa nu uitam ca fiecare..fiecare are dincolo de aparente..cruci care in anumite momente ii frang spinarea.Si ma rog ca Domnul sa o ia in brate cel putin o vreme..Atat.Multumesc ca imi impartasesti ruga si nu uita ca fiecare cuvant rostit nu ne apartine.Prin noi vorbeste El..exact cand trebuie si exact ce trebuie.O zi buna sa ai..si sa-ti pastrezi linistea!E mare lucru!
,,Nu cer sa merg
RăspundețiȘtergerePe carari line,
Nu port o povara usoara.
Da-mi curajul de a escalada
Singura cele mai abrupte
Varfuri,si de a transforma
Fiecare bustean de care
Ma impiedic intr-o treapta
De care sa ma sprijin."(Gail Brook Burkett)Mulțumesc Larisa!
Să ai o zi liniștită!
Te pup draga mea!
Dificultatile si suferintele sunt pentru a ramane trezi...iesirea ne elibereaza!Si eu te pup Elena!
RăspundețiȘtergereCandva eram Om
RăspundețiȘtergereApoi cand m-am privit,
Mi-a lipsit acel candva.
Eram cumva, undeva, nicaieri
Intr-un al meu nevisat drum spre casa.
Si mergeam,
Inapoi la cei dragi.
Sa-i mai rog o zi
Poate atat de lunga pana la capat
Sa-mi aminteasca Omul
Ce candva
Stia bucuria.
Sa-i mai rog o zi
Poate atat de scurta pana la capat
Sa-mi stearga aminitrea despre Omul
Ce candva
Stia suferinta.
C.
Cu iubire de tine.
Fiecare urcus incepe cu un pas. Un pas, apoi altul, si uite asa, incet incet invingem totul. Ne este data o povara, dar o putem duce, o caram si reusim sa ajungem acolo sus, in varf. Pentru unii e mai sus, pentru altii mai jos, depinde de cum ne este dat.Dar, vom ajunge mai devreme sau mai tarziu sa vedem zarile si orizonturile largi din acel varf.
RăspundețiȘtergereCelestine...vorbele dragului meu Blaga..,,suferintele noastre isi pun pecetea pe bucuriile noastre,dar nu si invers,de aici subtonul de melancolie al intregii noastre vieti.''
RăspundețiȘtergereIti trimit ganduri bune si drum bun spre reusita.
Lumi
RăspundețiȘtergereMi-as dori sa fie asa.Insa daca te uiti cu atentie in jur multi dintre noi suntem in genunchi inca..De aici postarea..Pentru izbanda si pentru redarea linistii pe care o cautam..pe drumuri mai usoare sau tare incercate.
Te imbratisez si ...o cale usoara.
Olá, como vc está? Espero que muito bem. Passei para lhe dizer que o blog está fazendo um aninho e eu queria agradecê-la por ser seguidora este tempo todo, muito obrigada. Um agrande beijo, Marta.
RăspundețiȘtergereBuna Marta.Multi ani frumosi si linistiti sa ai.Te imbratisez.
RăspundețiȘtergere