Sarbatoarea Craciunului ar trebui sa trezeasca in noi,in fiecare,dincolo de minunatia legaturilor create in viata ta si bucuria de a realiza ca EXISTI si ca te poti bucura inca..iar asta deschide o lista lungaaa de lucruri pentru care ar trebui sa multumim.Sa multumim divinului ca ne-a dat sansa sa fim aici si sa SIMTIM!
Dumnezeu lucreaza in noi sub diferite forme.Ma intrebam mereu ce ar putea sa mi se ntample CA SA FIU FERICITA!Wow!N-am putut sa-mi raspund,oricat de adanc intrebam.Si intr-o zi,Dumnezeu mi-a aratat ca inca nu stiu sa pun intrebarea ..ca sa primesc raspunsul.Si am inteles(cumva..:) ) ca intrebarea mea de fapt..e CE MA FACE NEFERICITA?...Si lista lunga rau atunci..s-a micsorat intruna ,pentru ca am invatat sa sterg.
Astazi...mi-a aparut in minte..lista multumirii.Mi se perinda prin capsor ..si coboara in inima facandu-ma sa ma simt privilegiata ca POT sa SIMT!
Multumesc astazi :
-ca Dumnezeu A Ales sa pot exista si fiinta acum,langa oamenii mei dragi(copil,frati,prieteni si nu in ultimul rand oameni).
-ca Dumnezeu Mi-a Aratat toate astea si ca pot sa le vad.
-ca pentru mine Craciunul a insemnat Iisus,ca am ajuns sa merg acolo unde El Ma Astepta,ca mirul care mi-a atins fruntea, mi-a atins mai ales sufletul rascolit de crucile atat de mici ,pe care le credeam atat de mari...si M-a Linistit.
-ca pot sa iubesc,ca pot sa jertfesc sentimente,trairi,doruri.
-ca pot sa-mi vad parintii in ochii copilului meu.
-ca am un suport de lumanare ...plin de trandafiri,unde flacara arata cum arata perfectiunea .Iar eu ma trezesc in contemplatie deja privind-o.
-ca....
-ca...
Voi?
Va iubesc!
Dragă Larisa, ai parcurs un adevărat drum inițiatic - deși, în zilele noastre, aceste drumuri au loc mai mult în interior ! Dar, ele nu sunt mai puțin grele și lipsite de primejdii ca și cele exterioare !
RăspundețiȘtergereDrumul tău se aseamănă, oarecum, cu al meu - doar că eu ”am alunecat” mai mult, chiar și după ce L-am aflat pe Hristos.
Oricum, mă bucur că El ne aduce împreună, ca să ne putem compara experiențele, și să vedem că nu suntem singurii pe drum, că experiențele nostre, crucile noastre, nu sunt unice !
Mult curaj și răbdare pe drumul tău ! Mie ultima mi-a cam lipsit... :)Dar acum, am învățat deja multe.
Pace și lumină !
Draga Florina,
RăspundețiȘtergereMa bucur nespus ca esti AICI,ca pot vorbi cu tine,ca pot impartasi si asculta si ca pot sa simt intreaga emotie transpusa.
Viata mea,cu tot parcursul ei,uneori haotic,alteori plin de substanta mi-a adus pe langa invataminte,oameni minunati alaturi.Pare ciudat cum poti sa simti apropierea si compasiunea fata de cineva pe care nu l-ai vazut niciodata,insa iti este mai aproape de suflet decat multi vazuti :)!
Cu siguranta divinitatea se manifesta si astfel putem trai toate astea.
Alunecarile sunt faptele care ne deschid ochii sufletului,incercarile care ne duc pe drumul ce trebuie sa-l urmam.
Iti multumesc pentru incurajare,si crede-ma ca toti simtim lipsa curajului uneori.Insa daca ne permitem sa ne tragem sufletul si dupa..ne asumam incercarea vine si invatarea de care vorbeai.
Sa ne tina Dumnezeu in paza si sa ne intareasca in nevoie!
Te imbratisez!