Un siloz din Arctica pasteaza peste 100 de milioane din plantele noastre.
Svalborb International Seed Vault(SISV),cunoscut si ca ,,seiful pentru sfarsitul lumii",este conceput pentru a pastra cate un esantion din toate varietatile de plante cunoscute de om.Obiectivul este de a-l transforma,intr-un fel de arca a lui Noe,o magazie enorma care contine esantioane din plantele necesare pentru ca o fiinta umana sa reinceapa cucerirea Pamantului daca s-ar produce un dezastru ecologic,fie datorata unei cauze naturale ,fie actiunii omului.
Arca lui Noe a plantelor a fost construita la Longyearbyen,un orasel minier din insula Spitsbergen,care apartine arhipelagului Svalbard din Nordul Norvegiei,la cca 1000 km de Polul Nord.
Locul a fost ales pentru stabilitatea sa seismica si pentru ca ,fiind sapat in solul inhetat in permanenta arctic(permafrost),usureaza conservarea.
Seiful arctic este construit in interiorul unui munte inghetat.Seiful va primi mai mult de 100 de milioane de plante originare di toate colturile lumii.Ele sunt stocate in adancurile unui munte arctic,impachetate in aluminiu,inconjurate de ziduri de un metru grosime.Seiful are un tunel de 125 metri lungime,sapat in stanca.
Chiar daca sistemele de refrigerare se defecteaza,spun specialistii,temperatura muntelui va fi superioara temperaturii de congelare datorita permafrostului,acoperamantul de gheata vesnic al regiunii.
Intrarea seifului are o conceptie futurista ,cu cateva oglinzi metalice care reflecta razele soarelui in timpul zilei si stralucesc in intunericul noptii,fiind realizate de artistul norvegian Dyvike Sanne.La intrarea in seif se afla compresoare care racesc interiorul bunkerului.Intrarea tunelului a fost intarita cu o structura circulara din otel,pentru a evita pericolul unei alunecari de teren datorita eroziunii muntelui in care a fost construit seiful.Tot la intrare se afla salile de control in care tehnicienii inregistreaza pe calculator fiecare esantion de planta care soseste in bunker.Ei clasifica fiecare esantion,specifica specia,provenienta si vechimea .Toate informatiile se transcriu pe un site web la care poate avea acces liber comunitatea stiintifica.
Esantioanele de plante se introduc in pachete cu trei invelisuri de aluminiu,care se inchid ermetic pentru a le garanta conservarea in cele mai bune conditii.Odata inregistrate si sigilate ermetic esantioanele se introduc in cutii de plastic si se depoziteaza intr-una din cele trei camere ale seifului.
Esantioanele conservate in ,,cutiile negre"se pun in circulatie numai in cazul in care toate sursele de plante ar fi distruse sau epuizate.
In ceea ce priveste masurile de securitate,instalatia este prevazuta cu o usa blindata si o imprejmuire a perimetrului si se conteaza pe prezenta autoritatilor norvegiene.Se mentioneaza de asemenea,pozitia izolata a instalatiilor,iernile incredibil de reci,banchizile si chiar agresivitatea ursilor polari fata de oameni,ceea ce comporta masuri de securitate suplimentare.
In momentul de fata exista in lume mai mult de 1000 de banci de plante.Totusi multe din ele,mai ales cele care se afla in tarile in curs de dezvoltare,sunt amenintate in permanenta de lipsa apei,riscul de cutremure,inundatiile sau alte dezastre naturale,conflicte armate sau gestionare proasta datorita lipsei de resurse.
Pentru a infrunta aceste pericole,la care se adauga amenintarea din ce in ce mai mare a unei schimbari climatice sau dezastrul mondial provocat de un razboi nuclear Norvegia a construit seiful.
,,Obiectivul nostru este de a pastra aici o copie de securitate a plantelor de pe toata planeta.'',explica Westegen.
,,Astfel,fata de orice catastrofa de origine naturala sau umana,biodiversitatea culturilor va fi salvata".Seiful reprezinta o strategie cruciala pentru garantarea viitorului culturilor care ne alimenteaza."
Conservarea plantelor in seif va fi un serviciu gratuit,iar tarile care trimit esantioane vor fi totdeauna proprietarii lor.Toti vor primi copii de inlocuire care se conserva in bunkerul arctic de fiecare data cand una din varietati va disparea din mediul ei natural.
Texto interessante, mas há algo mais do que a preservação das espécies... talvez político!
RăspundețiȘtergereConfesso que fiquei com dó do urso do lado de fora desolado.
E você esta bem?
Beijos.
Ma bucur ca esti mai bine.
RăspundețiȘtergereEh, cat despre articolul de astazi, interesant... dar trist gandul ca intr-o zi am putea ajunge la autodistrugere... sper sa ne trezim la timp si sa nu ajungem niciodata int-o situatie de genul asta.
Cu drag,
Laura
Interesant articolul! Multumim Larisa!
RăspundețiȘtergereTe pup!!