A,daca nu ne-am iubi pe noi asa fara de masura,daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit sau ne-am surprins asupra unei rautati,ori asupra unei fapte urate:daca ,in sfarsit,ne-am examina mai des si mai cu nepartinire(lesne-i de zis!),am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula,de rautate si de necinste murdara,din care se ingrasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura.Se stie ca durerea e un minunat sfatuitor.Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.
Eu am mare incredere in vointa ta.Ramane sa stii doar ce sa vrei.Si vad c-ai inceput sa stii si asta.Doamne,ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat!
Asa,Mimilica draga,cearta-te de cate ori te simti egoista,de cate ori te musca de inima sarpele rautatii al invidiei sau al minciunii.Fii aspra cu tine,dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai.Fa-te mica,fa-te neinsemnata de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi:,,Uitati-va la mine''!Dar mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta: Sa nu faci nici o fapta a carei amintire te-ar putea face sa rosesti.Nu e triumf pe lume,nici sprijin mai puternic,nici multumire mai deplina,ca o constiinta curata.
Pastreaza scrisoarea asta.Cand vei fi de 50 de ani ai s-o intelegi mai bine.Sa de-a Dumnezeu s-o citesti si atunci cu sufletul senin de azi.''
Te imbratiseaza cu drag,
Al.Vlahuta
